Sursa poza: romania-insider.com

Un sondaj recent realizat de Reveal Marketing Research a dezvăluit că 55% dintre românii din mediul urban sunt conștienți că Ziua Europei este sărbătorită pe 9 mai, în timp ce 35% recunosc că nu cunosc data exactă. Totodată, puțin peste o treime dintre respondenți sunt informați despre semnificația acesteia.

Analiza demografică a arătat că bărbații (59%) sunt mai bine informați decât femeile (50%) în ceea ce privește Ziua Europei. Cel mai bun nivel de conștientizare este remarcat în rândul tinerilor cu vârste între 18 și 24 de ani (61%) și al persoanelor peste 55 de ani (62%).

În ceea ce privește semnificația Zilei Europei, doar 37% dintre români indică corect Declarația Schuman ca fiind începutul integrării europene, în timp ce 33% mărturisesc că nu știu. Tendința este că tinerii între 18 și 24 de ani și cei peste 55 sunt cei mai informați despre importanța acestei zile, ambele grupuri obținând scoruri cu 11% mai mari decât media generală.

Participarea la evenimentele dedicate Zilei Europei rămâne limitată, doar 17% dintre români declarând că au participat la astfel de manifestări de-a lungul timpului. Dintre aceștia, tinerii între 18 și 24 de ani (29%) și persoanele cu venituri peste 6.000 RON (1.100 EUR) sunt cei mai activi, cu o rată de participare de 24%.

„Observăm din datele studiului că categoriile demografice extreme, tinerii între 18 și 24 de ani și cei peste 55, tind să fie mai bine informați despre Ziua Europei și să manifeste o atitudine pro-europeană mai puternică. Pentru tineri, apartenența la UE simbolizează oportunitate, în timp ce pentru cei peste 55 este mai mult un simbol al libertății, având în vedere experiențele lor din perioada comunistă, marcată de restricții și izolare”, a declarat Marius Luican, CEO al Reveal Marketing Research.

Sondajul arată, de asemenea, că românii au încredere semnificativ mai mare în instituțiile internaționale decât în cele naționale. Guvernul și Parlamentul României se află la coada clasamentului încrederii, cu doar 9%. Urmează sistemul judiciar (10%), presa (13%) și Curtea Constituțională (16%).

În contrast, NATO și Uniunea Europeană beneficiază de o imagine mai pozitivă. Aproximativ 35% dintre români declară un nivel ridicat sau foarte ridicat de încredere în UE, iar 40% au o astfel de încredere în NATO. Tinerii între 18 și 24 de ani se remarcă printr-un nivel mai mare de încredere în UE (44%), iar pentru NATO, cele mai mari scoruri sunt înregistrate atât în rândul tinerilor (52%), cât și al persoanelor peste 55 de ani (48%).

Mai mult de 70% dintre români sunt de părere că apartenența la UE a adus beneficii României, această percepție pozitivă fiind mai accentuată în rândul tinerilor între 18 și 24 de ani (79%, comparativ cu media generală de 67%) și al celor cu venituri peste 6.000 RON (80%).

Apartenența la UE este asociată de români cu beneficii precum accesul la fonduri europene (65%), libertatea de mișcare (58%), accesul la educație și muncă în alte țări membre (48%) și un nivel de trai mai ridicat (32%). Ca tendință, persoanele peste 55 de ani valorizează mai mult accesul la fonduri europene (77%) și libertatea de mișcare (68%), în timp ce tinerii de 18-24 de ani consideră educația și oportunitățile de muncă în alte țări UE (48%) și îmbunătățirea nivelului de trai (40%) ca fiind mai importante.

Pe de altă parte, percepțiile critice ale UE includ politici impuse de la Bruxelles (54%), inegalități între statele membre (48%), emigrarea forței de muncă (43%) și costurile contribuției la bugetul UE (36%). Cu toate acestea, 60% dintre români ar vota pentru ca România să rămână în UE în cazul unui referendum, în timp ce 17% ar prefera să iasă, iar 23% sunt nehotărâți sau nu ar vota deloc.