avertismente încă din vara 2024 despre riscul de faliment economic iminent.

avertismente încă din vara 2024 despre riscul de faliment economic iminent. Sursa poza si informatii: romania-insider.com

O investigație realizată de Europa Liberă România aduce în prim-plan faptul că fostul președinte Klaus Iohannis, alături de Marcel Ciolacu, fost prim-ministru, și Nicolae Ciucă, fost președinte al Senatului, au fost avertizați încă din vara anului 2024 despre riscul iminent ca deficitul bugetar galopant să arunce România într-o criză financiară profundă. Cu toate acestea, în plin an electoral, liderii de top ai țării par să fi neglijat aceste avertismente.

Documente confidențiale și pericolul deficitului

potrivit sursei citate, oficialii au primit între august și decembrie 2024 șase documente "strict confidențiale", care semnalau că deficitul bugetar al țării ar putea depăși cu mult nivelul asumat inițial pentru anul respectiv. Unul dintre aceste documente, intitulat "Riscuri bugetare pentru anul 2024 raportat la execuția bugetului general consolidat pentru primele nouă luni", descrie o situație financiară în colaps.

Raportul menționat, semnat de ministrul de finanțe Marcel Boloș, alături de secretarii de stat Alin Andrieș și Dana Pescaru, precum și de șefa ANAF, Nicoleta Mioara Cîrciumaru, sublinia faptul că, fără măsuri urgente de reducere a cheltuielilor bugetare, deficitul prevăzut ar fi imposibil de respectat, crescând ulterior costurile de finanțare. Alți cinci documente au subliniat probleme similare.

Reacțiile oficialilor și situația actuală

Contactat de Europa Liberă, Marcel Boloș a confirmat că aceste documente, trimise sub statut confidențial către Președinție, Guvern și Senat, erau destinate să evite o criză de încredere în capacitatea României de a-și achita datoriile. La plecarea sa din Ministerul Finanțelor, deficitul bugetar era deja de 8,43%, echivalentul a 148 miliarde RON, iar România încheia anul cu un deficit de 9,3%, adică aproximativ 153 miliarde RON.

Ultimul document trimis avertiza asupra nevoii urgente de a implementa măsuri cu privire la salariile și bonusurile din sectorul public, cât și la voucherele de vacanță. Ignorarea acestor măsuri ar putea rezulta într-un deficit de 14,3% din PIB în 2025, departe de pragul de 3% solicitat de normele europene pentru siguranța financiară.

Măsuri de austeritate și reacții politice

Guvernul actual, condus de Ilie Bolojan din partea Partidului Național Liberal, a început implementarea unor măsuri drastice pentru a combate deficitul. Printre acestea se numără creșterea TVA-ului, majorarea accizelor și plafonarea cheltuielilor în sectorul public. Alte măsuri de consolidare fiscală sunt anticipate pe parcursul acestui an, cu scopul de a reduce deficitul sub 7% din PIB până în 2025.

Anul 2024 a înregistrat un deficit bugetar de 9,3%, cel mai mare din Uniunea Europeană, determinând Consiliul ECOFIN să solicite măsuri corective urgente înaintea întâlnirii din 8 iulie.

Într-un eveniment conex, Vlad Gheorghe, liderul partidului de opoziție extraparlamentară DREPT, a depus o plângere penală împotriva fostului prim-ministru Marcel Ciolacu, acuzat de manipularea informațiilor despre situația economiei și a deficitului bugetar. Gheorghe, alături de alți comentatori, susține că Ciolacu a cheltuit excesiv fonduri publice pentru a-și crește popularitatea și scorurile obținute de el și Partidul Social Democrat în alegerile locale, europene, parlamentare și prezidențiale din 2024.

Inquam Photos | Daniel Stoenciu

Este esențial ca autoritățile actuale să ia măsuri ferme și urgente pentru a preîntâmpina o criză economică ce s-ar dovedi devastatoare pentru țară.


Radu Ene

Radu Ene are 36 de ani și este vocea principală din spatele azi în Craiova. Originar din cartierul 1 Mai și absolvent de Jurnalism la Universitatea din Craiova, Radu este cunoscut pentru stilul său direct, onest și conectat la realitatea orașului. Cu microfonul în mână și camera aproape, relatează zilnic din teren, fie că e vorba de știri locale, povești din comunitate sau interviuri cu oameni care schimbă orașul în bine. Crede că jurnalismul local trebuie să fie curajos, empatic și mereu aproape de oameni – iar pentru el, Craiova nu e doar un subiect, e acasă.