Sursa poza: romania-insider.com

Banca Națională a României (BNR) a comunicat pe 6 mai un curs de schimb oficial pe la prânz mai slab cu 1,2% față de ziua precedentă pentru moneda locală, care și-a continuat căderea și a ajuns să se stabilizeze în jurul valorii de 5,1 lei pentru un euro, înregistrând o devalorizare de 2% față de puțin sub 5,0 lei pentru un euro, nivel susținut timp îndelungat. Cotațiile secundare pentru obligațiunile guvernamentale pe 10 ani au crescut aproape cu 0,5 puncte procentuale, ajungând la 8,02/7,80 pe 6 mai, după doi ani de la primul tur al alegerilor prezidențiale.

În săptămânile următoare este de așteptat ca volatilitatea de pe piața valutară să rămână ridicată înainte de al doilea tur al alegerilor prezidențiale, programat pe 18 mai. În termeni fundamentali, leul a câștigat teren în ultimii ani, iar instabilitatea politică ar putea fi singurul factor determinat pentru devalorizare.

"În cazul în care moneda națională nu își revine în zilele următoare, acesta ar putea fi momentul pe care Banca Națională a României l-a așteptat pentru a permite deprecierea leului, având în vedere că moneda a câștigat în termeni reali datorită inflației mai mari din România comparativ cu zona euro, iar rata de schimb a rămas constantă pentru 5-6 ani," a explicat Dragoș Cabat, membru în Consiliul de Administrație al CFA și co-fondator al Cabat&Pah Investments.

Presiunea asupra cursului de schimb este amplificată de investitorii străini care își lichidează portofoliile de datorii românești, îngrijorați de o posibilă victorie în alegeri a candidatului izolaționist George Simion. Acest lucru reprezintă o amenințare pe termen lung la adresa finanțării publice a țării. În prezent, investitorii străini dețin aproximativ 52% din stocul de obligațiuni guvernamentale ale României, după ce această cotă a crescut considerabil în ultimii cinci ani de deficite publice mari.

După alegerile prezidențiale din 4 mai, BNR a menținut cursul de schimb stabil, însă demisia prim-ministrului pe 6 mai a crescut îngrijorările investitorilor cu privire la stabilitatea politică, amplificând presiunile de pe piață. BNR a intervenit atrăgând lichiditate din piață după ce intrările de capital au scăzut iar ieșirile au crescut semnificativ, ceea ce a determinat o creștere a ratelor dobânzilor, a declarat Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, pentru Agerpres.

La rândul lor, traderii de pe piața interbancară a datoriilor guvernamentale au raportat ordine masive de vânzare. "Nu a fost niciodată atât de rău, nici măcar în timpul pandemiei. Toată lumea vrea să iasă! Toți investitorii străini vor să vândă și să plece! Contribuția lor este esențială pentru creșterea economică a României, iar acum pleacă," a declarat un trezorier de bancă pentru publicația Economica.

Investitorii se așteaptă ca leul să se deprecieze cu până la 20% în scenariul cel mai pesimist, în timp ce un rezultat favorabil al alegerilor prezidențiale de pe 18 mai ar putea restabili stabilitatea pieței valutare a țării, conform unei analize JPMorgan citată de Ziarul Financiar. JPMorgan conturează două scenarii pentru leul românesc: o depreciere de 3-5% sau una de 15-20%. Totuși, analiștii afirmă că un rezultat diferit în al doilea tur al alegerilor sau o schimbare în retorica lui Simion ar putea altera aceste predicții.

Candidatul izolaționist George Simion a câștigat în mod surprinzător primul tur al alegerilor prezidențiale din 4 mai, crescând așteptările pentru o victorie finală pe 18 mai. Partidul său, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), prevede în strategia sa guvernamentală recuperarea progresivă și prin compensare echitabilă (naționalizare) a companiilor strategice ale țării, precum OMV Petrom. Simion a promis, de asemenea, să-l numească pe Călin Georgescu, un politician de extremă dreapta cu o retorică economică naționalistă mai radicală.

[Foto: Breeze393/Dreamstime]