Sursa poza si informatii: gds.ro

În perioada 2009–2017, companiile controlate de vicepremierul Dragoș Anastasiu au plătit lunar aproximativ 2.000 de euro unei angajate ANAF, sub forma unui contract fictiv de consultanță, pentru a evita repercusiunile unui control fiscal. Suma totală estimată de instanță depășește 150.000 de euro, incluzând vacanțe și beneficii turistice oferite inspectoarei și familiei acesteia.

În februarie 2018, partenerul de afaceri al lui Anastasiu, Cristian Băciucu, a depus un denunț la DNA, dezvăluind acest sistem de mită. Ancheta a identificat un contract fictiv cu o firmă indicată de inspectoarea ANAF, Angela Burlacu. În instanță, Dragoș Anastasiu a recunoscut semnarea acelui contract, explicând că a perceput propunerea ca un act de șantaj, dar a acceptat-o pentru a proteja compania și angajații de un posibil dosar penal și insolvență.

Pe 22 iunie 2023, Angela Burlacu a fost condamnată definitiv la 5 ani și 2 luni de închisoare cu executare pentru luare de mită și trafic de influență. Anastasiu nu a fost judecat, având calitate de martor în dosar, nu inculpat sau denunțător oficial.

DNA susține că Anastasiu a avut calitatea ambiguă de „martor-denunțător”, termen utilizat în comunicatul oficial, chiar dacă acest concept nu este definit în legislația penală română. Anastasiu a afirmat că nu a semnat denunțul și că rolul său a fost doar acela de a oferi informații utile anchetei ca martor, fără a beneficia de vreo cauză de nepedepsire în mod direct.

Executivul condus de premierul Ilie Bolojan a apărat viceprim-ministrul, prin vocea purtătoarei de cuvânt Ioana Dogioiu, susținând că faptele au avut loc înainte de preluarea funcției publice și nu afectează atribuțiile actuale ale vicepremierului. PSD a cerut demisia sa, iar președintele Nicușor Dan a catalogat cazul drept „problema mare”, declarând că nu mai avea informații despre situație înainte de publicarea dezvăluirilor.

Instanța a concluzionat că inspectoarea ANAF i-a solicitat lui Anastasiu să contracteze o firmă fără ca aceasta să ofere servicii reale, în schimbul „protectoratului” în timpul controlului fiscal. Vacanțele de lux și contractele fictive erau mascate ca prestații comerciale, în timp ce efectele reale lipseau. Anastasiu a argumentat că, în contextul crizei economice și al extinderii controlului ANAF, refuzul ar fi însemnat închiderea firmei și pierderea locurilor de muncă ale angajaților.

În urma acestui scandal, Dragoș Anastasiu și-a dat demisia din funcția de vicepremier al Guvernului României. El a explicat că a acționat astfel pentru a proteja compania și angajații, considerând că refuzul ar fi dus la închiderea firmei și pierderea locurilor de muncă.

Acest caz subliniază importanța transparenței și integrității în mediul de afaceri și în instituțiile publice, precum ANAF, și necesitatea de a preveni și combate orice formă de corupție.