Sursa poza: romania-insider.com

România se confruntă cu un impas politic care întârzie semnificativ implementarea reformelor fiscale esențiale, necesare conform cerințelor Comisiei Europene. După demisia fostului premier Marcel Ciolacu, guvernul interimar, condus acum de premierul Cătălin Predoiu, nu are puterea legală de a aproba ordonanțe de urgență. Această situație împiedică adoptarea pachetului fiscal restrictiv cerut de Comisia Europeană sub Procedura de Deficit Excesiv (EPD). Conform unor surse citate de Digi24, Comisia Europeană ar putea bloca fondurile de coeziune și cele din Facilitatea de Redresare și Reziliență, ceea ce ar putea pune sub semnul întrebării proiectele viitoare de dezvoltare ale României.

Cătălin Predoiu a anunțat că ministrul investițiilor și fondurilor europene, Marcel Boloș, va purta discuții la Bruxelles săptămâna viitoare cu oficialii Comisiei Europene, pentru a aborda reformele fiscale și problematica Fondului de Reziliență. Predoiu a asigurat că Boloș va oferi un raport detaliat despre concluziile întâlnirilor de îndată ce va reveni în țară.

În noiembrie 2024, România a prezentat un plan de consolidare fiscală pe șapte ani, plan ce a fost condiționat de un raport asupra reformei fiscale așteptat de Comisia Europeană până la 1 aprilie 2025. Acest raport, întocmit pe baza recomandărilor Băncii Mondiale, trebuie să includă două scenarii de reformă fiscală, acoperind toate aspectele legate de taxare și contribuțiile sociale. Comisia Europeană a indicat ca aceste măsuri fiscale să fie implementate până în aprilie 2025. Totuși, instabilitatea politică ar putea pune în pericol respectarea acestui termen.

Deși Marcel Boloș urma să meargă la Bruxelles la sfârșitul săptămânii acesteia pentru a renegocia Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), inclusiv raportul de reformă fiscală, discuțiile au fost amânate la solicitarea Guvernului României, tocmai din cauza crizei politice. Comisia Europeană ceruse deja versiunea finală a PNRR la începutul acestei luni. Guvernul speră să obțină o prelungire a termenului până la formarea unui cabinet cu puteri depline.

În acest context, România se află la o răscruce critică. Negocierile cu Comisia Europeană ar putea fi determinante nu doar pentru obținerea de noi termene, ci și pentru viitorul economic al țării, având în vedere că fondurile europene joacă un rol crucial în dezvoltarea și modernizarea infrastructurii. Orice întârziere ar putea avea repercusiuni semnificative asupra economiei și poziției României în Uniunea Europeană. Tot ce rămâne de făcut este ca autoritățile să asigure stabilitatea politică necesară pentru continuarea reformelor și atragerea fondurilor esențiale pentru viitorul țării.