Sursa poza si informatii: romania-insider.com

Pe 23 iunie, Lia Savonea a fost desemnată președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, cea mai înaltă autoritate judiciară din România, conform Hotnews.ro. Alegerea a urmat unui vot al Secției pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Savonea obținând 9 din cele 10 voturi posibile. Mandatul său este prevăzut să dureze trei ani și va începe la data la care postul devine vacant, dar nu mai târziu de 17 septembrie 2025.

Cu un parcurs în care a condus anterior Consiliul Superior al Magistraturii și a fost președinte al Curții de Apel București, Lia Savonea a trecut printr-un interviu în fața Secției pentru Judecători a CSM, proces ce a precedat această numire.

După interviu, Savonea a răspuns criticilor publice legate de cariera sa, declarând că atribuirea etichetei de judecător controversat este nefondată și regretabilă.

De-a lungul anilor, Savonea a fost implicată în mai multe decizii judiciare controversate. Printre acestea se numără declararea rechizitoriului în dosarul "Revoluției", în care fostul președinte Ion Iliescu este acuzat, ca fiind necorespunzător și cererea unui nou proces în cazul lui Mario Iorgulescu, care fusese condamnat la 13 ani și 8 luni de închisoare pentru un accident mortal provocat sub influența alcoolului și a drogurilor.

Numirea sa survine și în contextul unei opoziții publice considerabile. În 2023, platforma civică Declic a inițiat o petiție semnată de zeci de mii de oameni, îndemnând CSM să nu o promoveze pe Savonea. Aceștia au invocat un caz din 2015, când Savonea a condamnat un bărbat la opt luni de închisoare cu suspendare pentru întreținerea de relații sexuale cu un minor. Bărbatul, acuzat că și-ar fi agresat nepoata de 13 ani, a primit o sentință blândă pe baza constatării instanței că minorul a consimțit.

Întrebată despre viziunea sa pentru Înalta Curte, Savonea a spus că își dorește să construiască "un sistem de justiție mai bun, un sistem de justiție pentru oameni" și a cerut unitate între magistrați, subliniind valorile independenței și integrității profesionale.

Decizia CSM a fost luată într-un climat de supraveghere publică persistentă a sistemului judiciar românesc și în cadrul unor dezbateri mai largi despre integritatea și transparența numirilor judiciare.

Această mutare strategică are loc într-un moment în care opinia publică este polarizată față de reformele sistemului judiciar și suscită discuții intense despre viitorul justiției în România.