Sursa poza: romania-insider.com

Pe 6 mai, Banca Națională a României (BNR) a anunțat o rată de schimb de 5.0378 lei pentru un euro. Astfel, pentru prima dată în istorie, moneda europeană depășește pragul psihologic de 5 lei, reprezentând o creștere de 1,21% față de valoarea anterioară de 4.9775 lei pentru un euro.

Anul trecut, media ratei de schimb s-a situat în jurul valorii de 4.97 lei/euro, iar în anul anterior la aproximativ 4.94 lei/euro. În ultimii cinci ani, deși România a traversat numeroase crize, acest prag simbolic de 5 lei pentru un euro nu a fost depășit.

Această schimbare semnificativă are loc pe fondul turbulențelor politice, după ce pe 5 mai, premierul Marcel Ciolacu și-a dat demisia, iar Partidul Social Democrat (PSD) a părăsit coaliția de guvernare. În aceeași zi, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a fost numit premier interimar.

Moneda națională nu doar că a slăbit în fața euro, dar a pierdut teren și în fața dolarului american. Cursul de schimb a urcat la 4.4517 lei pentru un dolar, o creștere de 6.14 bani (+1.40%) comparativ cu cursul de schimb de 4.3903 lei pentru un dolar înregistrat pe 5 mai.

Se pare că BNR intervine pe piață, utilizând rezervele valutare pentru a tempera fluctuațiile cursului și a menține un nivel de stabilitate financiară. Această strategie este adesea aplicată în asemenea momente critice pentru a preveni destabilizarea economiei naționale.

Impactul acestor dezvoltări asupra economiei și societății românești este de așteptat să fie semnificativ, întrucât fluctuațiile valutare pot influența prețurile importurilor, dar și ale bunurilor și serviciilor de pe piața internă. Astfel, presiunea pe inflație s-ar putea accentua, afectând puterea de cumpărare a populației.

De asemenea, investitorii și agențiile de rating vor monitoriza cu atenție situația politică și economică din România, factorii de incertitudine având potențialul de a influența deciziile investiționale pe termen scurt și mediu.

În ciuda acestui climat de incertitudine și provocări economice, rămâne de văzut cum se vor adapta autoritățile pentru a gestiona criza și a restabili un echilibru atât pe plan politic, cât și economic.