Pachetul fiscal al României reduce deficitele gemene, conform ING, dar încetinește creșterea economică până în 2026

Pachetul fiscal al României reduce deficitele gemene, conform ING, dar încetinește creșterea economică până în 2026 Sursa poza si informatii: romania-insider.com

Pachet fiscal ING: Deficitele gemene ale României scad, dar creșterea economică suferă

Consolidarea fiscală în România: un balans delicat între deficit și creștere

Conform unui nou raport realizat de grupul financiar ING, planul de consolidare fiscală al României este pe cale să contribuie la atingerea obiectivelor guvernamentale privind deficitele, stabilite la 7,5% pentru acest an și 6,4% pentru 2026. Aceste cifre reprezintă o scădere semnificativă față de recordul de 8,7% din PIB prognozat pentru 2024. Totodată, se așteaptă ca deficitul de cont curent să se diminueze de la 8,3% în 2024 la valori cuprinse între 7,5-8,0% în 2025 și 6,5-7,0% în 2026. Cu toate acestea, aceste realizări vin la pachet cu un cost important: o creștere economică anemică de doar 0,3% în acest an, cu o proiecție de 1,7% în 2026.

Riscuri politice și economice: o provocare pentru implementare

Analiștii ING atrag atenția asupra riscurilor politice și administrative ce ar putea afecta implementarea pachetului fiscal. De asemenea, există temeri privind riscuri economice, cum ar fi o posibilă scădere bruscă a consumului sau a investițiilor, care ar putea induce o recesiune tehnică.

Impact asupra ratingului de țară: execuția este cheia

În ceea ce privește ratingul de țară, pachetul fiscal pare să fi atenuat temerile privind o retrogradare a suveranității, dar ING subliniază că execuția planului este crucială. Orice abatere de la curs ar putea reaprinde îngrijorările legate de retrogradare. În prezent, analiștii grupului financiar consideră că România a câștigat încrederea investitorilor și oficialilor de rating, și nu exclud o revizuire a perspectivei economice către una mai stabilă chiar și în acest an, în condiții optimiste. Totuși, menținerea unui statut investițional este esențială pentru controlul costurilor de finanțare, având în vedere nevoile semnificative de finanțare ale țării.

Deficitul de cont curent și provocările economice

După ce au luat în considerare efectele secundare probabile, cum ar fi veniturile fiscale ușor mai scăzute cauzate de o creștere economică încetinită, estimările ING privind deficitul bugetar rămân la 7,5% din PIB în 2025 și 6,4% în 2026. În ceea ce privește balanța contului curent, analiștii prevăd o micșorare temporară a deficitului extern prin moderarea cererii de import. Totuși, aceste îmbunătățiri sunt preconizate a fi modeste, cu un deficit de cont curent situat între 7,5-8,0% pentru 2025 și între 6,5-7,0% pentru 2026.

Restricțiile fiscal-bugetare apar într-o perioadă în care economia României deja își pierde avântul, cu o proiecție de creștere de 0,8% în 2024 și doar 0,3% în primul trimestru al acestui an, conform ING. Măsurile noi tinzând să slăbească cererea internă pe parcursul anului. Creșterile de taxe, în special TVA-ul, reduc veniturile disponibile ale consumatorilor, iar angajații din sectorul public se confruntă cu înghețări salariale și reducerea bonusurilor și indemnizațiilor. Investițiile finanțate din bugetele naționale și locale ar putea de asemenea suferi.

Perspectivele de redresare și evoluția inflației

Privind spre viitor, se estimează o recuperare ușoară în 2026, dar redresarea va fi limitată. Analiștii ING prognozează o creștere a PIB-ului de 1,7% în 2026, ca urmare a efectului întârziat al consolidării fiscale și a unei cereri interne fragilizate. Proiectele finanțate din fonduri europene și un mediu extern îmbunătățit ar putea oferi un anumit sprijin.

Inflația este un alt efect secundar al pachetului fiscal, dar ING estimează că creșterea provocată de majorarea TVA-ului va fi temporară. Spre sfârșitul anului 2025 și începutul lui 2026, inflația ar trebui să-și reia traiectoria descendentă. Până la finalul lui 2026, proiecțiile ING arată o inflație aproape de 4,0%, în timp ce ținta BNR de 2.5% ±1 rămâne dificil de atins. Totuși, factorii de decizie politică vor trebui să mențină așteptările bine ancorate pe parcursul acestei perioade volatile.

iulian@romania-insider.com
(Foto sursa: Andreea Constantinescu/Dreamstime.com)


Radu Ene

Radu Ene are 36 de ani și este vocea principală din spatele azi în Craiova. Originar din cartierul 1 Mai și absolvent de Jurnalism la Universitatea din Craiova, Radu este cunoscut pentru stilul său direct, onest și conectat la realitatea orașului. Cu microfonul în mână și camera aproape, relatează zilnic din teren, fie că e vorba de știri locale, povești din comunitate sau interviuri cu oameni care schimbă orașul în bine. Crede că jurnalismul local trebuie să fie curajos, empatic și mereu aproape de oameni – iar pentru el, Craiova nu e doar un subiect, e acasă.