Locuința nu a mai fost accesibilă publicului din 1980. Proiectul actual se concentrează asupra frescelor, printre care se află și celebra reprezentare „Venus din Pompei”. Lucrările vin după etapa de consolidare structurală desfășurată între 2021 și 2023.

Casa lui Marcus Fabius Rufus, construită după model imperial

Reședința a fost ridicată după modelul palatelor imperiale din Roma și are patru niveluri. Acestea sunt legate printr-o rețea complexă de coridoare și scări, element care contribuie la amploarea arhitecturală a clădirii.

Casa a fost îngropată în urma erupției Vezuviului din anul 79 d.Hr., eveniment care a acoperit orașul antic Pompei și a păstrat numeroase elemente ale construcțiilor și decorațiunilor interioare.

Identitatea proprietarului rămâne legată de o ipoteză istorică: Marcus Fabius Rufus este considerat posibil magistrat sau sclav eliberat din anturajul imperial. Această interpretare este formulată ca presupunere, nu ca o certitudine documentată în datele disponibile.

Finanțare privată pentru conservarea frescelor

Frank Hoefer a descris restaurarea drept „un proiect pe care îl consider incitant”. Antreprenorul german a mai spus că are impresia că Pompeiul este deschis către abordări inovatoare privind conservarea și accesul publicului.

Investiția de 1,4 milioane de euro marchează o nouă etapă pentru una dintre cele mai importante reședințe ale sitului. În prezent, informațiile disponibile indică desfășurarea restaurării și nu stabilesc o dată pentru redeschiderea casei către vizitatori.

Informațiile factuale principale provin din comunicările autorităților și relatările presei naționale.

De reținut

Casa lui Marcus Fabius Rufus din Pompei este restaurată cu finanțare privată germană, după lucrările structurale din perioada 2021-2023. Intervenția actuală vizează în special frescele, inclusiv „Venus din Pompei”.