Sursa poza si informatii: gds.ro

Patru judecători ai Curții Penale Internaționale (CPI) au fost vizați de sancțiuni impuse de Statele Unite, în urma procedurilor judiciare care îi implică pe soldați americani și oficiali israelieni. Aceste măsuri au fost imediat criticate de instituția de la Haga.

Președintele american Donald Trump a semnat un ordin executiv prin care a impus sancțiuni economice și de călătorie împotriva oficialilor CPI implicați în anchete ce vizează cetățeni americani sau aliați ai SUA, precum Israelul. Sancțiunile includ interzicerea intrării în Statele Unite și înghețarea activelor deținute în SUA.

Curtea Penală Internațională a reacționat ferm, condamnând aceste măsuri și subliniind importanța independenței sale în procesul de justiție internațională.

Această decizie a SUA survine în contextul în care CPI a emis mandate de arestare pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu și fostul ministru al apărării Yoav Gallant, acuzați de crime de război și crime împotriva umanității în Fâșia Gaza.

Reacțiile internaționale au fost diverse. Uniunea Europeană a criticat sancțiunile, considerând că acestea subminează independența CPI și sistemul de justiție internațională. De asemenea, ONU a cerut anularea acestor măsuri, subliniind importanța menținerii unui sistem judiciar imparțial și eficient.

În România, această situație a fost reflectată în mass-media, inclusiv în Gazeta de Sud, care a relatat despre sancțiunile impuse de SUA și reacțiile CPI.

Acest conflict între SUA și CPI ridică întrebări importante despre echilibrul dintre suveranitatea națională și responsabilitatea internațională în fața justiției pentru crimele grave.